LACUL BICAZ
Lacul de acumulare “Izvorul Muntelui”, cunoscut și sub numele de “Lacul Bicaz”, este cel mai mare lac artificial amenajat pe râurile interioare din România.
. Lacul de acumulare Izvorul Muntelui este situat la 4 km de orașul Bicaz și la 35 km de municipiul Piatra Neamț. Lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu același nume și este situat pe cursul superior al râului Bistrița.
Barajul de la Bicaz unește Muntele Gicovanu cu Obcina Horstei și se prezintă ca un adevărat munte artificial, având o lungime de 435 m, înalțime de 127 m și o lațime la bază de 119 m. Lacul reprezintă locul unde se oglindește Muntele Ceahlău în zilele însorite.
Suprafața lacului variază în funcție de regimul de exploatare, fiind maximă când pânza de apă se ridică pana la cota maximă a barajului, situată la 516 m altitudine și minimă când aceasta coboară până la nivelul gurii de intrare a apei în canalul de aducțiune, situat la 434 m altitudine. Perimetrul mediu al lacului este de aproximativ 71 km. Apa acumulată în lac este folosită pentru producerea de energie electrică în centrala hidroelectrică “Bicaz-Stejaru”.
Fauna lacului este alcătuită din mreană, clean, lostriță, scobar, moioagă, babușcă, păstrăv indigen, păstrăv de lac și păstrăv curcubeu, oblet, porcușor, plătică. Aici există amenajată și o crescătorie de păstrav în localitatea Potoci, unde iubitorii de pește pot servi un păstrăv proaspăt prins din lac. În apropierea barajului există un port amenajat de unde turiștii se pot bucura de agrement pe lacul Izvorul Muntelui. Portul amenajat în apropierea barajului Bicaz, pe malul lacului Izvorul Muntelui, denumit și Complexul Turistic Naval Port Bicaz reprezintă locul de unde pleacă cursele de agrement naval pe lac.
Orașul Piatra Neamț
Municipiul Piatra-Neamț se află în centrul județului, pe malurile râului Bistrița, mai exact la ieșirea acestuia dintre munți la confluența cu pârâul Cuejdiu. Este amplasat parțial (zona centrală și cartierele vestice) la altitudinea de 310 m. În Piatra Neamț, apele curgatoare cele mai importante sunt: Bistrița Cuiejdi. Orașul Piatra Neamț este situat în regiunea istorică Moldova și este considerat fiind unul dintre cele mai pitorești orașe din Romania datorită locației sale privilegiate în Carpații Orientali. Cele mai vechi urme de civilizație datează încă din epoca de piatră. Chiar lângă oraș s-au descoperit ruinele unui vechi așezământ dacic, numit Petrodava. Piatra Neamț este scena multor evenimente culturale, inclusiv Festivalul Internațional de Teatru, care se desfășoară primăvara, evenimentul de muzică clasică Vacanțe muzicale, ce are loc în perioada verii și multe alte festivaluri cu specific folcloric pe întreg parcursul anului. 
Principalele atracții turistice din Piatra Neamț o reprezintă munții și lacurile din zonă, festivalurile care au loc de-a lungul anului și multe clădiri istorice, precum și Turnul lui Ștefan sau Curtea Domnească, construite în secolul XV în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, dar și telegondola care oferă o priveliște deosebită a orașului.
Humuleștiul lui Ion Creangă
Data nașterii lui Creangă este incertă. El însuși afirmă în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837. O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-născuți din Humulești, publicată de Gh. Ungureanu.
Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana în 1919
Tinerețea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilărie. În 1847 începe școala de pe lângă biserica din satul natal.
Fiu de țăran, este pregătit mai întâi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredințează bunicului matern (“tatăl mamei, bunicu-meu David Creangă din Pipirig”), David Creangă, care-l duce pe valea Bistriței, la Broșteni, unde continuă școala.În 1853 este înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamț sub numele Ștefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). După dorința mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la Școala catihetică din Fălticeni (“fabrica de popi”). Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, este silit să plece la Iași, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic “Veniamin Costachi” de la Socola.
La 19 decembrie 1860 se naște fiul său Constantin.
Ion Creangă moare pe data de 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul Țicău. Este înmormântat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași.
Mănăstirea Agapia
Mănăstirea Agapia (denumită și Mănăstirea Agapia Nouă pentru diferențiere de Schitul Agapia Veche) este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată pe valea pârâului Agapia, la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț. Ea se află amplasată în mijlocul unei păduri, la o distanță de 3 km de satul Agapia (județul Neamț). Este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, având 300-400 maici și aflându-se pe locul doi ca populație după Mănăstirea Văratec.
Mănăstirea a fost construită între anii 1641-1643. Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861.
Ansamblul Mănăstirii Agapia a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2015.
CETATEA NEAMȚ
Cetatea Neamț (cunoscută impropriu sub titulatura Cetatea Neamțului) este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României). Ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului (numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului. De aici, străjuia valea Moldovei și a Siretului, ca și drumul care trecea peste munte în Transilvania.
Cetatea Neamț făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.
Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVIII-lea (1718) din ordinul domnitorului Mihai Racoviță.
